Stiu ca te asteptai la o confesiune in care sa-mi recunosc integral greseala fata de tine si sa imi asum toata vina. Uite ca marturisirea a sosit. Marturisesc ca ti-am gresit doar prin ipocrizie.
Eu m-am indragostit, tu nu mi-ai cerut asta. Ai dorit sa se intample si te flateaza ca te iubesc, dar nu mi-a cerut asta niciodata. Cum nu mi-ai cerut decat un singur lucru: sa fiu intelegatoare. Si te-am iubit si nu am fost intelegatoare. Si am fost ipocrita cand am pretins ca iti ofer cea mai pura si frumoasa iubire, adica, prin faptul ca ti-o ofer gratuit, fara sa pretind nimic. M-am enervat tocmai pentru ca ti-am oferit-o, dar nu mi-ai oferit nimic in schimb. Deci falsitate.
Nu iti mai datorez nimic, nu imi mai datorezi nimic. Iti ramasesem datoare si eram cu mult sub tine cand ti-am facut ditamai scena din senin si m-am injosit. Ai avut grija sa echilibrezi balanta si sa te porti la fel de ieftin. Sa nu raspunzi unei intrebari galante a unei fete. Da dearest te-ai auto-umilit si tu. Daca erai baiat destept ramaneai in avantaj. Dar ai echilibrat balanta si acum respectul pe care il am fata de tine e respectul pe care o acord oricarei fiinte umane by default si pana la proba contrarie, atat si nimic mai mult.
Am invatat insa din povestea asta. Am invatat ca eu nu sunt asa, nu sunt femeia nebuna, nu sunt femeia vulgara si ca oricat de enorm se resimte o iubire e un pacat capital sa o lasi sa te terfeleasca. Si mi-am descarcat spiritul si am re-aprofundat ceea ce am cultvat cel mai mult in viata asta: respectul fata de mine insami.
Si cu respectul si iubirea ce mi-o port sunt gata sa imi iau zborul, sunt iarasi libera si mai ales eliberata de tine si iar iubesc iubirea si nu iubesc barbatul.
Multumesc,cred.
http://www.youtube.com/watch?v=w6DQavhJUrk
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu